Bitcoin prin raportare la interpretarea oferită de către Curtea de Justitie a Uniunii Europene :
Pentru prima data CJUE în cauza C 254/14 a analizat cererea de decizie preliminară vizavi de interpretarea articolului 2 alineatul 1 și art. 135 al. 1 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată (TVA), în legătură cu un aviz prealabil dat de Comisia de Drept Fiscal suedeză cu privire la supunerea la taxă pe valoare adăugată a operațiunilor de schimb de monede traditionale cu moneda virtuală bitcoin sau invers, pe care persoana reclamantă numitul Hedqvist intentiona să le efectueze prin intermediul unei societăti.
Pornind de la solicitarea făcută, în cadrul dosarului s-a analizat natura acestei monede virtuale pentru a se putea concluziona dacă este sau nu aplicabil TVA operatiunilor de schimb.
Curtea de Justitie a indicat faptul că moneda virtuală cu flux bidirecțional „bitcoin”, care va fi schimbată în monedă tradițională în cadrul operațiunilor de schimb, nu poate fi calificată ca „bun corporal” în sensul articolului 14 din Directiva TVA, datorită faptului că această monedă virtuală nu are alte finalități decât aceea de mijloc de plată.
În consecință, operațiunile în discuție în litigiul principal, care constau în schimbul de diferite mijloace de plată, nu intră în sfera noțiunii „livrare de bunuri”, prevăzută la respectivul articol 14 din directivă.
Totodată Curtea de Justitie a concluzionat că intre reclamant (societate de tranzactionare) si cocontractanții săi ar exista un raport juridic sinalagmatic în cadrul căruia părțile la operațiune s ar angaja reciproc să cedeze sume într o anumită monedă și să primească contravaloarea acestora într o monedă virtuală cu flux bidirecțional sau invers. Se precizează de asemenea că această societate ar fi remunerată pentru prestarea sa de servicii printr o contraprestație care corespunde marjei pe care ar integra o în calcularea cursurilor de schimb la care ar fi dispusă să vândă și să cumpere monezile în cauză.
Potrivit adresei nr. ANSPDCP 10204/2018 Serviciul Asistență pentru Contribuabili ANAF Cluj-Napoca comunicata catre Cab.av. Maria Mladin referitor la regimul impozitare al veniturilor obținute prin tranzacția monedelor ”virtuale”- tip bitcoin, DGRFP Cluj-Napoca a precizat :
„Instituția Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară nu consideră că moneda virtuală Bitcoin reprezință o monedă electronică sau instrument financiar și nu se poate evidenția un regim fiscal potrivit actualului cadru juridic reglementat.
La momentul actual regimul monedei Bitcoin nu este reglementat legislativ și considerăm că numai după crearea cadrului legal, se va analiza necesitatea reglementării în plan fiscal a acestei probleme. ”
Dacă până în anul 2019 legislația din Romania nu făcea referire la cryptomonede, acestea nefiind recunoscute ca monede naționale sau valute, introducerea regimului fiscal specific pentru aceste tranzacții reprezintă un pas dintr-un proces de adaptare a contextului legal național la acest fenomen.
Noile prevederi din Legea 30/2019 se aplică începând cu veniturile realizate în 2019. Incepand cu data de 1 aprilie 2019, veniturile din transferurile de criptomonede se incadreaza in categoria veniturilor din alte surse care se declara si se impoziteaza prin depunerea declaratiei unice de catre beneficiarul veniturilor (persoana fizica), in anul urmator celui de realizare a venitului.
