Ce este percheziția domiciliară?
Percheziția domiciliară este procedura prin care organele de urmărire penală (procuror și polițiști care au statutul de organe de cercetare penală) au dreptul în baza unui mandat emis de către un judecător să intre în anumite locuințe, să caute persoane, obiecte care au legătură cu săvârșirea unei infracțiuni și să strângă probe pentru soluționarea procesului penal.
Când se poate efectua percheziția domiciliară?
Percheziția nu poate fi începută înainte de ora 6:00 sau după ora 20:00, cu excepția infracțiunilor flagrante sau în cazul în care este vorba de un local deschis publicului la acea oră (de exemplu un club de noapte).
Este obligatorie prezența avocatului?
Nu, însă organele de urmărire penală au obligația să vă aducă la cunoștință faptul că poate participa și un avocat. Dacă veți fi de acord, avocatul va putea fi așteptat până la două ore după ce vi s-a comunicat acest drept. Avocatul se va asigura că procedura va fi riguros respectată fără să existe presiuni sau abuzuri din partea organelor de urmărire penală. Așadar, prezența unui avocat în cazul percheziției domiciliare este esențială pentru dumneavoastră.
Ce este percheziția informatică?
Percheziția informatică reprezintă procedeul de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaților conținute de acestea. Percheziția informatică se efectua în baza unui mandat emis de către un judecător și aceasta va fi electuată de un specialist în prezența organelor de urmărire penală.
De ce este nevoie de prezența avocatului?
Avocatul se va asigura de faptul că procesul-verbal pe baza căruia este efectuată percheziția domiciliară cuprinde toate elementele necesare. De asemenea, avocatul se va asigura de faptul că se vor lua măsurile necesare ca percheziția să fie efectuată fără ca faptele și împrejurările personale a celui la care se efectuează percheziția să devină publice.
Când se acordă daune pentru erorile judiciare?
Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. De asemenea, are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.
Prin Decizia nr. 76/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit Caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. Astfel, pentru a putea beneficia de daunele pentru erorile judiciare, este necesar ca în hotărârea de achitare să fie specificat faptul că măsurile preventive privative de libertate au fost nelegale.
Cum se introduce acțiunea pentru repararea pagubei?
Acțiunea poate fi pornită de persoană privată de libertate sau, în cazul în care aceasta a decedat, de către persoanele care se aflau în întreținerea acesteia în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței care a constatat eroarea judiciară. Cererea se introduce la tribunalul din circumscripția domiciliului persoanei îndreptățite și se cheamă în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Ce se poate obține?
Repararea constă într-o sumă de bani sau în constituirea unei rente viagere ori în obligația ca, pe cheltuiala statului, cel reținut sau arestat nelegal să fie încredințat unui institut de asistență socială și medicală.
Cine poate fi audiat în calitate de martor?
Poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală. Au dreptul să refuze să fie audiate în calitate de martor soțul ori fostul soț, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații sau surorile suspectului sau inculpatului. Martorul este obligat să spună adevărul, în caz contrar acesta putând fi acuzat de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Totuși, martorul are dreptul de anu se autoincrimina. De exemplu, martorul consumator de droguri este obligat să declare adevărul, dar are dreptul de a nu răspunde la întrebările ce vizează faptele sale de consum.
De ce este importantă prezența avocatului în audierea martorului?
Prezența avocatului nu este obligatorie în cazul audierilor de martori, însă aceasta poate fi esențială în anumite cazuri.
Prezența avocatului suspectului sau inculpatului în momentul audierii martorilor este necsară deoarece avocatul poate adresa martorului întrebări esențiale suplimentare.
În cazul audierii martorilor, avocatul se asigură că dreptul de a nu se autoincrima al martorului este respectat, acesta putându-se opune anumitor întrebări care ar incrimina în mod direct sau indirect respectivul martor.
